Nu spune că ești cel mai cel, doar fă-o!

Nu de alta, dar publicitatea înșelătoare te poate costa mai mult decât crezi

Pe net, pe stradă, în magazine ori în media - peste tot pe unde ni se opresc ochii și urechile, dăm de expresii de genul „cele mai mici preturi", „cel mai bun raport calitate-pret", „produse de cea mai bună calitate”, „cea mai variată gamă de produse” și multe asemenea.

Ce nu știu sau ignoră comercianții este că astfel de promovări sunt drastic sancționate de autorități dacă nu pot fi susținute de dovezi palpabile. De exemplu, în anul 2019, aproape 300 dintre firmele verificate au fost sancționate pentru astfel de practici de publicitate înșelătoare sau comparativă.

Cel mai răsunător caz a fost înregistrat anul trecut, când o companie de telecomunicații a fost amendată cu 7000 de lei de ANPC pentru „nereguli în ofertele de telefonie mobilă şi internet care pot crea grave prejudicii clienţilor”, declara șeful de atunci al instituției. Este vorba de o ofertă de Black Friday în care se preciza că abonații beneficiază de „cel mai mic preț pentru toate aceste beneficii la un loc (n.r. nelimitat net + minute reducere 50% 12 luni)”, fără a avea la bază un studiu de piață realizat de o firmă specializată în sondaje, pentru a dovedi veridicitatea informației.

Iar ei au scăpat ieftin, dacă stăm să ne gândim că amenzile în astfel de cazuri pot ajunge și la 60.000 de lei.

Amenzi s-au dat și pentru:

• comercializarea de produse etichetate ca tradiționale, deși nu erau atestate în acest sens;
• diferențe între gramajul real al alimentelor și cel promovat;
• omiterea unor informații esențiale în legătură cu produse nealimentare comercializate online;
• informaţii eronate privind natura şi denumirea produselor: produse pe bază de grăsimi vegetale denumite incorect „frişcă”, „smântână”;
• folosirea sintagmei „de casă” (salam, prăjitură, salată de icre cu crap, maioneză, pâine etc.), în realitate produsele fiind realizate în procedură industrială, cu ingrediente specifice: conservanți, îndulcitori, diverși aditivi etc;
• comercializarea unor produse sub diferite sintagme: „Marca N01 în Italia*”, „Nr. 1 în Deutschland*”, „100% alpine milk chocolate" etc., fără a face dovada afirmațiilor menționate;
• produse de marochinărie cu informații incorecte privind denumirea materialului din care sunt confecționate – piele ecologică în loc de naturală, ori sucuri ce aveau inscripționată pe etichetă denumirea unui fruct fără ca acesta să existe în lista de ingrediente;
• comercializare de produse având pe etichetă informații care nu puteau fi dovedite: curăță calcarul 100%, durează de 10 ori mai mult (fără a exista un reper), 3 la preț de 2, numărul 1 în România, distruge 99,9% din bacterii, virusuri și fungi etc.
• oferte cu sintagma „preț avantajos”, „super ofertă” „profită acum”, fără a se explica însă în ce constă avantajul oferit consumatorului;
• afirmarea că produsul alimentar posedă caracteristici speciale, atunci când, în realitate, toate produsele alimentare similare posedă asemenea caracteristici.

Potrivit legii, publicitatea înșelătoare reprezintă „publicitatea care, în orice mod, inclusiv prin modul de prezentare, induce sau poate induce în eroare persoanele cărora i se adresează ori care iau contact cu aceasta și care, din cauza caracterului înșelător, poate afecta comportamentul economic al acestora sau care, din acest motiv, prejudiciază ori poate prejudicia un concurent.” Publicitatea comparativă este definită de lege ca fiind „publicitatea care identifică în mod explicit sau implicit un concurent sau bunuri ori servicii oferite de acesta.” Autoritățile de control verifică în aceeași măsură atât campaniile online, cât și presa, panourile publicitare stradale, bannerele, broșurile – practic tot ce înseamnă obiect sau canal de promovare.

Cu alte cuvinte, dacă nu ai dovezi palpabile care să-ți susțină lauda de sine, mai bine încearcă fie să fii mai reținut în declarații, fie să apelezi la specialiști în comunicare ce îți pot face brandul vizibil fără să te pună în pericol de a încasa vreo amendă.

Pentru mai multe detalii pe această temă poți studia legile 270/2017, 158/2008 și site-ul Ministerului de Finanțe, secțiunea Publicitate înșelătoare. Și, între timp, rămâi pe binecunoscutul model promovat de Carlsberg: „probabil cel mai bun”! :)